Urmările alegerilor locale din 27 septembrie 2020

În acest articol doresc să aduc în atenție două evenimente principale, precum și altele de interes.

Ca prim subiect, mi-a atras atenția fuziunea dintre Pro România și ALDE, care, chiar dacă a fost anunțată acum aproximativ o săptămână, nu a fost reflectată și în analizele de presă.Urmările alegerilor locale din 27 septembrie 2020

Președinții celor două partide, Călin Popescu Tăriceanu și Victor Ponta, în urma rezultatelor dezastruoase de la alegerile locale, au luat decizia ca cele două formațiuni politice pe care le conduc să fuzioneze, în speranța că ar putea obține un scor mai bun la alegerile parlamentare.

Apreciez că este o decizie tardivă și fără mari efecte în viitor, în primul rând deoarece trendul este de canalizare a voturilor către cele două partide principale, iar în al doilea rând, faptul că atât Pro România, cât și ALDE sunt două partide dependente de lideri.

Aici intervine o altă discuție și anume prestația și credibilitatea celor doi lideri, atât în campania electorală ce tocmai s-a încheiat, cât și baleiajul celor doi între discursuri controversate, luări de poziții contradictorii și amestecarea doctrinelor. Pe scurt, acțiuni strict pentru interesul lor de moment. Tocmai acest comportament a făcut ca cele două partide să fie izolate și să nu mai prezinte interes.

Ca strategie politică, o fuziune, o alianță ar trebui să aducă un plus pentru inițiatori, însă, în situația de față am precizat că această fuziune este tardivă și nu mai poate să vină cu nimic nou, tocmai prin crearea unei senzații de disperare a celor doi lideri lipsiți de idei.

Dacă atunci când PSD era la guvernare s-au putut specula gafele pe  care acesta le-a făcut, astăzi PSD este în semiopoziție, iar electoratul său are tendința să uite cu ușurință erorile pe care le-a făcut atunci când avea puterea absolută. În consecință, având în vedere că nu este timpul fizic necesar pentru realizarea fuziunii, noua alianță nu va putea canaliza voturile nemulțumiților pentru că, natural, acestea se vor îndrepta către PSD.

Această tendință s-a putut observa și la alegerile locale.

Al doilea subiect pe care aș dori să-l dezvolt este cel al frământărilor din Partidul Ecologist Român.

Ca urmare a rezultatelor dezastruoase obținute de către PER la nivel național, dar și la nivel de județ Argeș, în interiorul partidului au avut loc mișcări care au zgâlțâit destul de serios anumite poziții.

La nivel național s-a încercat o lovitură de palat, dar președintele partidului, Dănuț Pop, a reacționat ferm și un număr semnificativ de lideri au fost excluși. Printre aceștia a fost și celebrul avocat Mircea Andrei, organizatorul și coordonatorul PER Argeș, care s-a reorientat rapid spre PMP pentru a candida pentru un post la Camera Deputaților.

Pe plan local, Eduard Florea, președintele interimar ar organizației județene, scos din joben de către Mircea Andrei, a ales să-și transfere responsabilitatea rezultatelor către alți membrii de partid, dintre care unii chiar cu rezultate. Transferul de responsabilitate s-a transpus prin încercarea formală de a îi exclude pe indezirabilii care îi contestau abilitățile de lider.

Ca persoană care a fost implicată în proiectul PER Argeș, am cunoscut pe viu aceste abilități și tocmai de aceea am decis, în mod unilateral, să fac pasul înapoi și să îmi văd de proiectele personale.

Nu doresc să dezvolt acest subiect tocmai pentru a nu da senzația plătirii de polițe.

Cert este că președintele partidului, Dănuț Pop, a debarcat sâmbătă la Pitești și l-a înlocuit pe Eduard Florea cu Cătălin Gherzan.

M-aș bucura ca, de această dată, Cătălin Gherzan, fostul candidat al partidului la Primăria Pitești, să aibă abilitatea de a-și strânge o echipă de valoare în jurul său. Știu că este o persoană de bună credință, însă în politică lucrurile de succes se fac în echipă.

Al treilea subiect este legat de anunțul situației centralizatoare a voturilor obținute la alegerile locale la nivel național.

Am avut o surpriză foarte mare văd că, la nivel național, alianța USR-PLUS a obținut un procent de sub 7 %.

După un procent de 15% obținut la alegerile prezidențiale și peste 20% la europarlamentare, scorul obținut la locale este o mare surpriză.

Privind mai atent la evoluția celor două partide, vedem că există totuși explicații pentru acest trend.

În primul rând sfâșierile interne la toate nivelurile au lăsat în afară senzația de haos și neseriozitate. Aceeași situație de lucruri este și la nivelul județului Argeș.

Senzația de automulțumire a liderilor locali și naționali i-a făcut să uite că totuși nu au un electorat stabil sau ușor de mulțumit. Activismul prin care s-au făcut cunoscuți a lăsat locul unei senzații de lehamite.

Având de multe ori o poziție inflexibilă în negocierile cu partidele de dreapta, au pierdut șansa obținerii unor rezultate mult mai bune. A se vedea situația la nivelul județului Argeș.

Sunt mult mai multe de discutat pe acest subiect și tocmai de aceea vă aștept mâine, vineri 16.10, în direct la Argeș Media alături de interlocutorul meu Dragoș Ghiță.

Prin utilizarea serviciilor noastre, îți exprimi acordul cu privire la faptul că folosim module cookie și alte tehnologii similare în scopul îmbunătățirii și al personalizării conținutului nostru, în vederea analizării traficului, a furnizării de publicitate și a protecției anti-spam și anti-malware, precum și împotriva utilizării neautorizate. Accept Read More