Bună seara și bine v-am regăsit!

Înainte de a începe aș dori să urez un călduros La mulți ani, sănătate și un an 2021 mai bun tuturor telespectatorilor Argeș Media și urmăritorilor noștri de pe youtube, facebook, instagram, twetter și alte rețele de socializare, precum și celor care ne urmăresc direct pe portalul de Internet Argeș.Media.ro.

Anul 2021 a început în forță și, în afară de problema globală reprezentată de pandemia cu coronavirus și efectele acesteia atât la nivel local cât și regional și global, încă de la debutul acestui nou an au avut loc evenimente ploitico-militare și de securitate destul de multe și complexe.

Aș începe prin a readuce în atenția publicului nostru situația din enclava Nagorno-Karabah, zonă disputată, încă,de Armenia și Azerbaidjan

Potrivit Ministerului rus al Apărării, situația de securitate din Nagorno-Karabah se ameliorează, iar mai multe zeci de mii de refugiați armeni s-au reîntors la casele lor din enclava disputată de Armenia și Azerbaidjan

Situația de securitate din Nagorno-Karabah, zona de conflict disputată de Armenia și Azerbaidjan, pare să se îmbunătățească, deși problema care a generat acest conflict sângeros nu a fost reglementată și încă mai există tensiuni în regiune.

În legătură cu evoluția situației de securitate din Nagorno-Karabah, Ministerul rus al Apărării a prezentat un comunicat (04.01.2020, postare pe site-ul oficial al M.Ap. rus) în care se precizează că forțele ruse de menținere a păcii continuă să-și îndeplinească misiunile pe teritoriul Nagorno-Karabah, inclusiv misiuni permanente de monitorizare a situației de securitate și a respectării regimului de încetare a focului prin 23 de posturi de observare.

În perioada 14.11.2020-04.01.2021, contingentul rus dislocat în zona de conflict, a asigurat reîntoarcerea la locurile de rezidență permanentă din Nagorno-Karabah pentru 47.287 persoane, iar din 23.11.2020 până în prezent, prin acțiuni genistice și alte acțiuni specifice a asigurat curățarea de muniții ne-explodate pentru 414,6 hectare de teren, 160.3 km de căi de comunicație rutieră, 617 imobile de locuințe, inclusiv 22 de obiective sociale foarte importante din Nagorno-Karabah și a identificat și neutralizat 18.925 de elemente explozive.

De asemenea, medicii militari ruși au asigurat asistență medicală pentru 1.091 persoane, inclusiv 135 de copii din Nagorno-Karabah.

Țin să reamintesc faptul că, Federația Rusă, care a jucat și încă joacă un important rol de mediator în conflictul dintre Armenia și Azerbaidjan, a dislocat (noiembrie 2020) un contingent de forțe de menținere a păcii format din 1.960 de militari, 90 de vehicule blindate și alte 380 unități de vehicule și echipamente speciale în zona de conflict Nagorno-Karabah.

Periodic, Ministerul Apărării al Federației Ruse, postează pe site-ul său oficial un comunicat sub forma unui Buletin Informativ în care precizează aspecte privind situația de securitate din zona de conflict și acțiunile și activitățile în care sunt implicați militarii ruși din cadrul contingentului de forțe de menținere a păcii dislocat în Nagorno-Karabah.

Să trecem acum la un subiect fierbinte ce ține de securitatea la nivel global și care poate genera efecte destul de grave, de la creșterea prețurilor carburanților la nivel global spre exemplu, până chiar la un conflict armat de amploare care s-ar putea extinde la nivel regional și chiar global.

În dimineața zilei de 04.01.2021, mai toate agențiile mari de presă și sursele mass-media internaționale importante (Reuters, AP, BBC, CNN, Foxnews, DW, RFE-RL) informau cu privire la faptul că Iranul a reluat activitățile nucleare și va produce uraniu îmbogățit la o puritate de 20%, fapt ce pune în pericol revenirea SUA la acordul de neproliferare nucleară (acord cunoscut sub denumirea de Planul Cuprinzător Comun de Acțiune – Joint Comprehensive Plan of Action – JCPOA ) semnat de Iran pe de o parte și R.P.Chineză, Franța, Regatul Unit al Marii Britanii, SUA (state membre permanente ale Consiliului de Securitate al ONU) și Germania, pe de altă parte.

Purtătorul de cuvânt al guvernului iranian, Ali RABIEI, a anunțat (04.01.2021, conferință de presă la sediul guvernului de la Teheran) că Iranul a început (dimineața de 04.01.2021) etapa de pre-procesare a injectării cu hexafluorură de uraniu (UF6) la instalațiile de centrifugare pentru îmbogățirea uraniului de la facilitatea nucleară iraniană Fordow și a adăugat că, în câteva ore de la începerea procedurii, Iranul va produce uraniu îmbogățit cu hexafluorură de uraniu, adică uraniu îmbogățit la o puritate de 20%.

Oficialul iranian a precizat că acțiunile și activitățile autorităților iraniene în acest sens au fost demarate din ordinul președintelui iranian, Hassan ROUHANI, pentru implementarea Legii Măsurilor Strategice, lege adoptată de Adunarea Islamică Consultativă din Iran (Parlamentul iranian – Majlis în limba farsi sau persană) în scopul eliminării sancțiunilor impuse Iranului. Această lege a fost adoptată de Parlamentul iranian în luna decembrie 2020 ca răspuns la uciderea din luna noiembrie 2020 a lui Mohsen FAKHRIZADEH, cel mai important om de știință și cercetător în domeniul nuclear din Iran, dar și în contextul comemorării unui an de la asasinereaa comnadantului Forțelor Quds din cadrul Corpului Gardienilor Revoluției Islamice din Iran – CGRI, Qassem Soleimani, printr-un atac aerian executat pe 03.01.2020, la ordinul președintelui Donald Trump, asupra unui convoi de vehicule ce se deplasa pe o cale de comunicație rutieră din Irak.

Divagând puțin de la subiectul de bază, aș vrea să menționez că în cadrul acelui atac au fost uciși și câțiva oficiali irakieni, inclusiv un important membru al forțelor de securitate irakiene, iar recent, la începutul lunii ianuarie 2021, un tribunal irakian a emis un ordin de arestare a președintelui american, Donald Trump, care a fost acuzat în mod direct de uciderea oficialilor irakieni.

Revenind la subiectul principal, adică reînceperea activităților nucleare în Iran – Ali RABIEI a menționat că autoritățile iraniene au informat deja Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA – agenție ONU pentru cooperare științifică și tehnică în domeniul nuclear care își desfășoară activitatea pentru utilizarea pașnică și sigură a tehnologiei și științei nucleare și care contribuie, prin activitățile de monitorizare și control, la pacea și securitatea globală). Ali RABIEI a mai adăugat că guvernul iranian va implementa această lege pentru că este de datoria sa să facă acest lucru.

Anunțul autorităților iraniene reprezintă o veste proastă pentru întreaga comunitate internațională deoarece pune în pericol revenirea SUA la acordul de neproliferare nucleară (cunoscut sub denumirea de Planul Cuprinzător Comun de Acțiune – Joint Comprehensive Plan of Action – JCPOA ) semnat de Iran pe de o parte și R.P.Chineză, Franța, Regatul Unit al Marii Britanii, SUA (state membre permanente ale Consiliului de Securitate al ONU) și Germania, pe de altă parte. În același timp, prin astfel de pași, autoritățile de la Teheran transmit și adoptă o poziție clară privind nerespectarea pe viitor angajamentelor pe care și le-au asumat în cadrul tratatului de neproliferare nucleară.

Așa cum am atras atenția în emisiunea din 23.12.2020 difuzată de Argeș Media, în cadrul unei conferințe de presă desfășurată pe 21.12.2020 la Berlin / Germania, ministrul german de externe, Heiko Maas, trăgea un semnal de alarmă și făcea apel la autoritățile de la Teheran să nu irosească oportunitatea oferită de schimbarea administrației de la Washington și noile linii de politică externă ale viitoarei administrații a SUA, aflată sub conducerea președintelui ales, Joseph Biden, și să se întoarcă la acordul de neproliferare nucleară. Oficialul german a precizat, în acea conferință de presă, că Iranul trebuie să evite să adopte pași tactici care ar face dificil pentru administrația Joseph Biden să reîntoarcă decizia adoptată de președintele în funcție al SUA, Donald Trump, de a părăsi JCPOA și a precizat că această șansă, această fereastră de oportunitate în ceea ce privește reîntoarcerea SUA la acest acord, nu trebuie irosită. Din păcate, anunțul făcut pe 04.01.2021 de autoritățile iraniene și demararea în sine de noi activități nucleare reprezintă tocmai acei pași tactici pe care Iranul trebuia să îi evite.

Răspunsul comunității internaționale nu s-a lăsat deloc așteptat, iar primul care a condamnat în termeni duri activitățile de îmbogățire a uraniului ale Iranului a fost premierul israelian, Banjamin Netanyahu, care a declarat că acțiunile regimului de la Teheran au drept scop obținerea armei nucleare de către Iran, iar Israelul nu va permite niciodată acest lucru.

Un purtător de cuvânt al AIEA a declarat (04.01.2021, e-mail transmis agenției de presă Reuters) că inspectorii AIEA au monitorizat și monitorizează în continuare activitățile desfășurate la Facilitatea nucleară de îmbogățire a uraniului de la Fordow / IRAN și a precizat că directorul general al AIEA, Rafael Mariano GROSSI, va informa în seara de 04.01.2021 membri AIEA cu privire la ultimele evoluții din Iran.

La Bruxelless, un purtător de cuvânt al Comisiei Uniunii Europene a declarat pe 04.01.2021, că, în cazul în care se confirmă, acțiunile autorităților de la Teheran reprezintă o abatere considerabilă a Iranului de la angajamentele pe care și le-a asumat. Purtătorul de cuvânt al Comisiei UE a precizat că întreaga comunitate internațională este interesată în menținerea acordului de neproliferare nucleară – JCPOA, iar pentru ca acest lucru să fie posibil trebuie ca toți participanții la acest acord să-și respecte angajamentele asumate.

Revenind la retoricile dintre SUA și Iran și la posibilitatea, care devine pe zi ce trece mai puțin plauzibilă, de reîntoarcere la Acordul de Neproliferare Nucleară, pe 12.01.2021, secretarul de Stat al SUA, Mike Pompeo, a azuzat Iranul că este stat gazdă pentru organizații teroriste, afirmând chiar că rețeaua teroristă Al-Qaida are o bază pe teritoriul acestui stat, fără însă a preciza dovezi concrete în acest sens. Totuși, în sprijinul afirmațiilor sale, sursele mass-media internaționale au relatat în luna noiembrie 2020 despre asasinarea unui important lider Al-Qaida, Abu Muhammad al-Masri (Tatăl Muhammad Egipteanul – într-o traducere aproximativă din limba arabă a numelui său) de către serviciile de informații israeliene prin acțiuni specifice desfășurate pe teritoriul Iranului. Abu Muhammad al-Masri a fost acuzat de implicare în atacurile teroriste care au vizat mai multe ambasade ale SUA din Africa în anul 1998. Și în noiembrie 2020 și în prezent, autoritățile de la Teheran au negat acuzațiile potrivit cărora pe teritoriul Iranului s-ar membri Al-Qaida sau membri ale altor organizații sau grupări teroriste.

Țin să menținionez faptul că actualul secretar de stat al SUA, Mike Pompeo, face parte din administrația în funcție din SUA care își va încheia mandatul spre sfârșitul lunii ianuarie 2021, mai exact pe 22.01.2021, după ce Joe Biden va deveni oficial președinte în funcție al SUA.

De asemenea, aș vrea să mai precizez că, deși va păstra direcția pe termen lung a politicii externe a SUA, viitoarea administrație americană va schimba anumite linii ale politicii externe. Ce va fi diferit? – păi reconsiderarea poziției SUA vis-a-vis de

– Acordul de la Paris privind schimbările climatice și măsurile – primul acord global cu forță juridică obligatorie, semnat la 22 aprilie 2016 și ratificat de Uniunea Europeană la 5 octombrie 2016, însă la care SUA nu a aderat;

– poziția SUA în Organizația Mondială a Sănătății și, implicit reînceperea plăților de către SUA pentru finanțarea acestei organizații;

– Iran și tratatul de neproliferare nucleară cu Iranul, mai exact posibilitatea ca SUA să își reia angajamentele asumate în acest acord în scopul menținerii JCPOA;

– schimburile comerciale ale SUA cu statele lumii, inclusiv cu R.P.Chineză;

– Israele și Teritoriile Palestiniene precum și reconsiderarea recunoașterii Ierusalimului de catre SUA ca și capitală a Israelului;

Și multe altele.

Și pentru că tot vorbim de SUA, nu putem să nu facem referire și la evenimentele grave care s-au petrecut în clădirea Congresului American – Capitol Hill, evenimente ce au avut loc în urma instigărilor la care a recurs președintele în funcție, Donald Trump, ca ultime zvâcniri de a menține puterea.

Aceste evenimente au demonstrat încă odată, dacă mai era nevoie, că Trump este un om avid de putere care nu știe să piardă, un om bolnav de cultul personalității – la fel ca și liderii unor state comuniste și fost comuniste pe care îi admiră și cu care are relații de prietenie – V.Putin, Kim Jong-UN.

Un om care nu a acceptat niciodată criticile, un om care a jignit jurnaliștii și instituțiile media care au indraznit să-l critice dar și adversarii politici sau de afaceri cu care a interacționat. Un om înconjurat de pupincuriști și aplaudaci care nu au urmărit decât interese personale prin manifestările lor de susținere pentru acest personaj. Un om care a făcut mai mult rău decât bine SUA și cetățenilor SUA.

Să nu uităm nici modul în care acest om a ajuns președinte al SUA și care a fost unul dintre principalele criterii pentru numirile în funcții publice și diplomatice înalte pe care acesta le făcea – relații de prietenie cu el sau familia sa sau statut de membru într-unul dintre cluburile pe care Trump le deție pe teritoriul SUA. Țin să precizez că obținerea statutului de membru în unul din cluburile private ale familiei Trump, se face în baza plății unei cotizații anuale deloc de neglijat, suma minimă a unei astfel de cotizații ridicându-se la câteva sute de mii de dolari pe an.

Aș vrea să mai menționez și faptul că președintele încă în funcție al SUA, Donald J. Trump, nu și-a respectat mai mult de jumătate din promisiunile făcute în timpul campaniei electorale dinaintea alegerilor prezidențiale din 2016, iar printre promisiunile neîndeplinite se numără

– eliminarea Obamacare;

– creearea unui fond de economii pentru sănătate;

– construirea unui zid la frontiera cu Mexicul pe care să-l plătească autoritățile mexicane;

– o creștere economică de minim 4% în fiecare an de mandat;

– crearea unui fond pentru infrastructură și investiția a aproximativ 550 miliarde dolari în infrastructura din SUA;

– relansarea manufacturii în SUA;

– renegocierea acordului nuclear cu Iranul;

– îndepărtarea tuturor emigranților fără documente de pe teritoriul SUA;

– eliminarea cheltuielilor nejustificate în toate departamentele din cadrul administrației SUA;

– scoaterea Chinei din Organizația Mondială a Comerțului;

– impunerea pedepsei cu moartea pentru ucigașii de polițiști;

– inființarea unei comisii pentru proeblemele reprezentate de islamismul radical și alte astfel de promisiuni;

De asemenea, peste 20% din promisiunile sale din campania electorală au fost, într-un fel sau altul, compromise și aici putem enumera:

– oprirea imediată a ordinului executiv privind imigrația emis de fostul președinte, Barack Obama

– faptul că nu își va lua niciodată vacanță;

– permiterea accesului liber pe piața farmaceutică din SUA;

– declararea Chinei ca fiind un factor manipulator al valutelor;

– extinderea programelor de sănătate mentală;

– salvarea industriei cărbunelui, a mineritului;

– reconstrucția Forțelor navale americane prin atingerea obiectivului de 350 de nave de luptă care să fie în dotarea acestor forțe;

– fabricarea de aeronave de luptă pentru F.Aer astfel încât numărul total al acestora să ajungă la 1.200;

– angajarea cu prioritate a cetățenilor americani pe piața muncii din SUA;

– anularea acordării vizelor pentru cetățenii din statele care nu acceptă să primească înapoi imigranții fără documente legale;

– eliminarea imigranților infractori de pe teritoriul SUA;

– dezvoltarea unui plan de învingere a Statului Islamic în 30 de zile;

– obținerea independenței energetice.

Referitor la demersurile pentru demiterea din funcția de președinte al SUA, aș vrea să precizez că o posibilă demitere a lui Donald Trump înainte de încheierea mandatului nu are doar o valoare simbolică, ci, o astfel de decizie de demitere, prin amendamentul 25 la Constituția SUA, îi blochează, practic, cariera politică și posibilitatea de a candida pentru orice funcție de demnitate publică aleasă în SUA.

Vorbind și de o parte mai puțin plăcută a politicii externe a viitoarei administrații de la Washington, condusă de președintele Joe Biden, nu pot să nu atrag atenția asupra sancțiunilor impuse de SUA cu privire la proiectul Nord-Stream II, și a implicațiilor acestor sancțiuni.

Realizarea gazoductului Nord Stream 2 (care leagă Germania de Rusia),este un proiect de mai multe miliarde de dolari menit să reducă dependența companiilor din Europa Occidentală și mai ales a companiilor germane, de rutele de transport a gazelor naturale ruse ce tranzitează teritoriul Ucrainei.

Reamintesc faptul că, pe timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din SUA, președintele ales al SUA, Joe Biden, a fost atacat cu acuze ce vizau traficul de influență al fiului său în Ucraina. Nerealizarea gazoductului Nord-Dtream II ar fi în primul rând în beneficiul Ucrainei care beneficază de anumite sume de bani pentru tranzitarea teritoriului său de gazele naturale ruse destinate Europei Occidentale.

În același timp, deși condamnă ocuparea ilegală a unor teritorii din Ucraina de către F.Rusă, statele occidentale europene și mai ales Germania sunt interesate de gazele ruse și de modul în care acestea ajung la ele ca beneficiari finali.

Liderul opoziției ruse, Alexei Navalnîi, a anunțat căî se va reîntoarce în Rusia, în pofida riscurilor de a fi arestat odată ce se întoarce în acastă țară.

Liderul opoziției ruse, Alexei Navalnîi a anunțat astăzi, 13.01.2021, că se va întoarce în Federația Rusă pe 17.01.2021, din Germania unde a primit din luna august 2020 până în prezent îngrijiri medicale și tratament pentru eliminarea efectelor otrăvirii cu noviciok, în încercarea de asasinat a acestuia în spatele căreia s-ar afla chiar autoritățile ruse, în pofida riscului de a fi arestat pe teritoriul Federației Ruse odată reîntors acolo. Țin să reamintesc că, deși autoritățile de la Kremlin au negat orice implicare în acest incident, comunitatea internațională, inclusiv UE și statele membre au acuzat Rusia că ar fi în spatele acestei tentative eșuate de asasinat, iar UE și multe alte state și organizații internaționale au adoptat chiar și sancțiuni împotriva unor persoane și entități din Federația Rusă.

Alexei Navalnîi a precizat că nu s-a pus niciodată problema că nu se va reîntoarce în Rusia deoarece Rusia este țara sa și Moscova este orașul său de care îi este dor și a adăugat că este conștient de faptul că servanții lui Vladimir Putin acționează pentru fabricarea de probe incriminatorii pentru construirea unor acuzații împotriva sa, însă nu îl interesează ce se va întâmpla cu el odată ajuns acasă.

Declarațiile liderului opoziției ruse au loc în contextul în care, cu o zi înainte după ce o instanță judecătorească din Rusia a prezentat documente prin care arată că autoritățile ruse au solicitat arestarea lui Navalnîi, pentru încălcarea termenilor unei sentințe cu suspendarea executării pedepsei cu închisoarea pentru acuzații motivate politic. În decembrie 2020, Serviciul Federal al Penitenciarelor din Rusia a ordonat întoarcerea de îndată a lui Navalnîi în Rusia și prezentarea imediată a acestuia la un birou al Serviciul Federal al Penitenciarelor din Moscova sau încarcerarea imediată a acestuia dacă nu se prezintă în termen la acel birou.

Fondatorul şi patronul Twitter, Jack Dorsey, consideră că decizia de a-l bloca pe Donald Trump pe platformă a fost „bună”, dar constituie în acelaşi timp un „eşec” şi „stabileşte un precedent” care i se pare „periculos” în ce priveşte puterea deţinută de marile companii

Este un „eşec din partea noastră în a promova o conversaţie sănătoasă”, a scris el pe Twitter miercuri, într-o serie de mesaje unde revine asupra deciziei reţelei sociale de a-l bloca definitiv pe preşedintele în exerciţiu al Statelor Unite pentru că a încurajat violenţele de la Capitoliu.

Acest gen de măsuri „ne divizează. Ele limitează posibilitatea de a explica, de a răscumpăra o greşeală, de a învăţa”, a continuat Jack Dorsey. „Şi asta stabileşte un precedent care mi se pare periculos: puterea pe care un individ sau o companie o are asupra unei părţi a conversaţiei publice mondiale”, a avertizat el.

Twitter a fost principalul mijloc de comunicare al omului de afaceri republican, care îl folosea zilnic pentru a li se adresa celor 88 de milioane de abonaţi. El a fost, de asemenea, suspendat de pe Facebook, Snapchat, Twitch şi, cu începere de marţi, de pe YouTube pentru o săptămână.

Jack Dorsey a subliniat că echilibrul puterilor era respectat atât timp cât „oamenii puteau să meargă pur şi simplu spre un alt serviciu, dacă regulile noastre şi aplicarea regulilor nu le convenea”.

„Acest concept a fost însă pus sub semnul întrebării săptămâna trecută când un număr de furnizori esenţiali de instrumente de internet au decis, de asemenea, să nu găzduiască ceea ce li s-a părut periculos”, a recunoscut el.

„Nu cred că a fost coordonat. Mai probabil, companiile au ajuns la propriile concluzii sau au fost încurajate de acţiunile altora”, a mai scris el.

Twitter şi vecinii săi din Silicon Valley sunt de mai multe luni în vizorul autorităţilor americane. Congresmeni din ambele tabere le reproşează atotputernicia lor, atât în termeni de concurenţa economică, cât şi în ceea ce priveşte datele şi dezbaterea publică.

Când Donald Trump a încercat vineri să răspundă la suspendarea contului său prin contul oficial POTUS (preşedintele Statelor Unite), în atenţia celor „75 de milioane de patrioţi” care l-au votat, mesajele sale au fost imediat retrase de pe reţeaua socială.

ack Dorsey a subliniat că echilibrul puterilor era respectat atât timp cât „oamenii puteau să meargă pur şi simplu spre un alt serviciu, dacă regulile noastre şi aplicarea regulilor nu le convenea”.

„Nu cred că a fost coordonat. Mai probabil, companiile au ajuns la propriile concluzii sau au fost încurajate de acţiunile altora”, a mai scris el.

Șefii Statului Major din SUA avertizează militarii să nu se amestece în atacurile violente care ar putea să aibă loc la inaugurarea lui Joe Biden

Șefii Statului Major din SUA au condamnat violențele de la Capitoliu, de săptămâna trecută, și le-au reamintit militarilor obligația lor de a susține și apăra Constituția și de a respinge extremismul, printr-o declarație care a subliniat provocările cu care se confruntă SUA după protestele violente din 6 ianuarie ale suporterilor lui Donald Trump, conform CNN.

„Am asistat la acțiuni în interiorul Capitoliului care au fost incompatibile cu Statul de Drept. Libertatea de exprimare nu dă nimănui dreptul să recurgă la violență, acte de răzvrătire sau insurecție”, se arată în declarația publicată marți și semnată de cel mai înalt general al Americii, Mark Milley, și de toți șefii Statului Major al SUA.

Declarația vine în contextul în care armata cercetează dacă în rândul militarilor există simpatizanți ai extremismului propagat de susținătorii lui Donald Trump.

CNN a aflat că armata SUA lucrează cu serviciile secrete pentru a stabili dacă există soldați care vor participa în Garda Națională care va asigura securitatea la inaugurarea lui Joe Biden și care necesită verificări suplimentare, pentru a nu fi simpatizanți ai extremismului.

„Nu există loc pentru extremism în armată și vom investiga fiecare individ raportat și vom lua măsurile corespunzătoare”, a transmis purtătorul de cuvânt.

„Armata se angajează să colaboreze îndeaproape cu FBI, pe parcurs ce persoanele care au participat la atacurile violente de la Capitoliu sunt identificate, pentru a stabili dacă au vreo legătură cu Armata”, se mai arată în comunicat.

Oficialii americani se pregătesc pentru inaugurarea în funția de președinte a lui Joe Biden, eveniment la care există informații că se pregătesc alte atacuri violente, armate, din partea extremiștilor de dreapta din Statele Unite.

Donald Trump este „un pericol evident şi imediat”, el „trebuie să plece”, afirmă Nancy Pelosi, președinta Camerei Reprezentanților

Donald Trump este „un pericol evident şi imediat” pentru SUA şi „trebuie să plece”, a declarat miercuri lidera democraţilor din Congres, Nancy Pelosi, în deschiderea dezbaterilor asupra punerii sub acuzare a preşedintelui american în exerciţiu, informează AFP. Preşedintele SUA a incitat la această insurecţie, la această rebeliune armată”, a explicat ea cu referire la asaltul împotriva Capitoliului care a avut loc pe 6 ianuarie. „El trebuie să plece, el este un pericol evident şi imediat împotriva naţiunii pe care o iubim cu toţii”, a spus Pelosi.

„Scopul vostru a fost mereu de a-l ataca pe preşedinte, nu contează motivul. Este o obsesie”, a replicat congresmanul republican Jim Jordan, unul dintre cei mai fideli „trumpişti”.

Congresul SUA a început miercuri dimineaţa dezbaterile cu privire la punerea sub acuzare a preşedintelui în exerciţiu Donald Trump, acuzat că a încurajat asaltul asupra Capitolului la Washington care s-a soldat cu cinci morţi.

Votul asupra actului de acuzare este aşteptat să aibă loc în jurul orei 15:00 (20:00 GMT) în Camera Reprezentanţilor. Rezultatul votului – care nu suscită mari îndoieli întrucât democraţii deţin majoritatea în Cameră – va marca declanşarea oficială a procedurii de destituire împotriva celui de-al 45-lea preşedinte al SUA.

Donald Trump ar putea deveni astfel primul preşedinte american care să fie pus sub acuzare de două ori în Congres în cadrul unei proceduri de destituire.

Dezbaterile de miercuri au fost unele aprinse. Congresmanul democrat Ilhan Omar l-a calificat pe Donald Trump drept „tiran”. „Nu putem pur şi simplu să întoarcem pagina şi să nu facem nimic”, a declarat el.

În opinia deputatei republicane Nancy Mace, Congresul trebuie să ceară ca preşedintele să fie tras la răspundere pentru faptele sale, însă a întreprinde această procedură „în grabă” este iresponsabil.

Dacă în timpul „afacerii ucrainene”, în urmă cu un an, actul de „impeachment” nu a primit niciun singur vot din partea republicanilor, de data aceasta mai mulţi membri ai „Grand Old Party” au anunţat că se vor ralia democraţilor în demersul lor.

Situaţia internaţională la zi, analiza săptămânală