Situaţia internaţională la zi, analiza săptămânală

Dragoş Ghiţă şi Traian Paparete

Vorbim în această seară despre deteriorarea situației de securitate și creșterea riscului escaladării unui conflict care a izbucnit, inițial în aprilie 2014, dar care nici astăzi nu s-a încheiat. Este vorba de conflictul din Ucraina din regiunea Donbass, mai exact din Regiunile separatiste Lugansk și Donețk.
Escaladarea tensiunilor – 26.03.2021 – comunicat M.Ap. ucrainean – 4 militari ucraineni au fost uciși și alți doi răniți în urma unor acțiuni de luptă executate de separatiștii pro-ruși împotriva unor poziții ale FA ucrainene din localitatea Șumi situată la nord de Regiunea Separatistă Donețk, care au implicat folosirea de proiectile de aruncător de calibru 82 mm, lansatoare de grenade și arme de foc de calibru mare.
Acțiunile separatiștilor susținuți de Federația Rusă reprezintă o nouă încălcare a acordului de încetare a focului încheiat la Minsk (iulie 2020) și ridică la 16 numărul militarilor ucrainen uciși de separatiștii pro-ruși de la începutul anului până în prezent.
Imediat după incident, președintele ucrainean VOLODIMIR ZELENSKI, a solicitat liderilor Formatului Normandia (format diplomatic din care fac parte Ucraina, Rusia, Germania și Franța ce are drept scop soluționarea conflictului din Donbass) să facă tot ce le stă în putere pentru a menține o încetare a focului cuprinzătoare în zonele de conflict.
Comandantul FA ucrainene, RUSLAN HOMCIAK, a informat (31.03.2021) că Federația Rusă își consolidează prezența militară în apropierea graniței cu Ucraina iar autoritățile ruse de la Kremlin au motivat că această consolidare s-a realizat din cauza escaladării tensiunilor în estul Ucrainei și pentru a combate posibilele acțiuni ale Ucrainei în scopul reaprinderii conflictului cu separatiștii pro-ruși. Autoritățile ruse au mai precizat că acțiunile de consolidare a pozițiilor ruse în apropiere de granița cu Ucraina au rol strict defensiv și nu ar trebui să reprezinte o îngrijorare pentru nimeni.
Într-o convorbire telefonică ce a avut loc pe 01.04.2021, secretarul american de stat, ANTONY BLINKEN, l-a asigurat pe ministrul ucrainean de externe, DMITRO KULEBA, că SUA își reafirmă sprijinul pentru integritatea teritorială a Ucrainei în fața agresiunii Federației Ruse ce este încă în desfășurare împotriva Ucrainei.
De asemenea, oficialul american și-a exprimat îngrijorarea cu privire la deteriorarea situației de securitate din estul Ucrainei și a transmis condoleanțe familiilor victimelor.
Tot pe 01.04.2021, ministrul ucrainean de externe, DMITRO KULEBA, a declarat că a informat OSCE cu privire la agravarea sistematică a situației de securitate din estul Ucrainei și Crimeea de către Federația Rusă.
Ministrul rus de externe, SERGHEI LAVROV, a declarat (01.04.2021, ca răspuns la acuzațiile comandantului FA ucrainene, Gl. RUSLAN HOMCIAK, cu privire la consolidarea pozițiilor militare ale Federației Ruse la granița cu Ucraina) că orice încercare de a porni un nou conflict armat în Ucraina ar putea avea ca rezultat distrugerea Ucrainei.
Președintele ucrainean VOLODIMIR ZELENSKI, a declarat (01.04.2021, postare pe contul de Telegram) că escaladarea tensiunilor în regiunile separatiste din estul Ucrainei demonstrează faptul că Federația Rusă caută să creeze o atmosferă de amenințare pentru discuțiile privind stabilirea unui acord de încetare a focului viabil. Înaltul oficial ucrainean a precizat că A-și arăta mușchii sub forma unor exerciții militare și posibile provocări de-a lungul frontierei este o afacere tradițională rusă. În acest fel, Rusia caută să creeze o atmosferă de amenințare/intimidare și, în același timp, să pună presiune pe negocierile pentru un acord de încetare a focului și pentru pacea pe care o prețuim.
La nivelul anului 2017, 39% din totalul gazelor naturale importate de UE provenea din Federația Rusă.
În prezent, Federația Rusă livrează gaze naturale prin 13 gazoducte
– 3 gazoducte directe din Federația Rusă către Finlanda, Estonia și Letonia;
– 4 gazoducte care până la destinație tranzitează R.Belarus către Lituania și Polonia;
– 5 gazoducte care până la destinație tranzitează Ucraina către Slovacia, România, Ungaria și Polonia;
– 1 gazoduct direct către Germania prin Marea Baltică – este vorba de gazoductul Nord-Stream (sau Nord-Stream 1) care a devenit operațional în 2011.
Cei mai mari importatori din UE de gaze naturale din Federația Rusă sunt Germania și Italia care împreună importa o cantitate egală cu jumătate din întreaga cantitate de gaze naturale importată de statele UE din Federația Rusă. Alți mari importatori de gaze naturale ruse cu importui în cantitate de peste 5 milioane metri cubi pe an sunt Franța, Ungaria, Cehia, Polonia, Austria și Slovacia. Alți mari importatori non-UE de gaze naturale ruse sunt Ucraina, Turcia și Belarus.
Există în UE state total dependente sau aproape total dependente de gazele naturale ruse și acestea sunt statele baltice – Lituania Letonia și Estonia, Finlanda, Slovacia, Bulgaria și chiar Ungaria.
Printre statele cel mai puțin dependente de gazele naturale ruse se numără doar Belgia și Olanda.

Cmentariile sunt închise

Prin utilizarea serviciilor noastre, îți exprimi acordul cu privire la faptul că folosim module cookie și alte tehnologii similare în scopul îmbunătățirii și al personalizării conținutului nostru, în vederea analizării traficului, a furnizării de publicitate și a protecției anti-spam și anti-malware, precum și împotriva utilizării neautorizate. Accept Read More