Situaţia internaţională la zi, analiza săptămânală

Bună seara și bine v-am regăsit la o nouă ediție a emisiunii Situația Internațională la Zi, o analiză săptămânală a evenimentelor politico-militare și de securitate din lume şi aş începe cu o informație destul de sensibilă

Incident la reactorul nr. 1 de la centrala nucleară Astravets din Belarus

Ministerul Energiei din Belarus a informat (16.01.2021, comunicat) că, pe 16.01.2021, la ora locală 19.02, reactorul numărul 1 al Centralei nucleare Astravets (în apropiere de localitatea Astravets / Belarus) a fost deconectat de la rețea după ce sistemul de protecție al generatorului a fost activat pe timpul unor operații de testare a echipamentelor și sistemelor din componența acestui reactor nuclear. Ministerul Energiei din Belarus că nivelul radiaților în zona reactorului numărul 1 este normal, fără a preciza alte detalii referitoare la incident.

În luna noiembrie 2020, la doar trei zile după ce fusese inaugurată, Centrala nucleară Astravets a oprit producția de electricitate după ce, potrivit informațiilor furnizate de autoritățile belaruse la acel moment, transformatoarele din compunerea centralei nucleare au explodat. Centrala și-a reluat activitatea după câteva zile de la acel incident.

Conform proiectului de realizare a centralei, aceasta trebuie finalizată în anul 2022 iar la momentul finalizării va avea două reactoare nucleare active. Centrala Astravets este construită de compania rusă de stat Rosatom, iar sursa de finanțare a realizării acesteia este un împrumut în valoare de 10 miliarde de dolari acordat Belarusului de către Federația Rusă.

Sentimentele cetățenilor din Belarus vis-a-vis de realizarea acestei centrale nucleare sunt divizate ținând seama de faptul că belarușii au fost foarte afectați de dezastrul nuclear din 1986 de la Cernobâl, peste 25% din teritoriul Belarusului fiind puternic contaminat atunci în urma exploziei nucleare de atunci.

Lituania, stat a cărui capitală, Vilnius, se află la doar 50 de kilometri de localitatea în care s-a construit această centrală nucleară, s-a opus, de asemenea, realizării acestui proiect.

O altă informație de interes prezentată de mai toate sursele mass-media internaționale –

Iranul avertizează că va reacționa cu rapiditate la orice agresiune împotriva sa

Pentru că săptămâna trecută am vorbit despre Iran și despre îngrijorarea comunității internaționale cu privire la activitățile desfășurate de acest stat, inclusiv îngrijorarea legată de reluarea activităților nucleare pentru îmbogățirea uraniului, nu pot să nu atrag atenția asupra a ceea ce s-a întâmplat recent din punct de vedere militar în Iran. Este vorba de un exercițiu militar de amploare cu denumirea Marele Profet-15, exercițiu cu caracter planificat (se desfășoară anual) care implică toate categoriile de forțe armate din această țară, inclusiv Forțele Quds din cadrul Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (CGRI) din Iran.

În contextul desfășurării (15-22.01.2021, provincia Kerman din sud-estul Iranului) etapei finale a exercițiului Marele Profet-15, șeful Statului Major General al Forțelor Armate iraniene, Gl.mr. Mohammad Hossein BAQERI, a avertizat (16.01.2021, declarații de presă) că Forțele Armate iraniene vor  răspunde cu rapiditate la orice posibilă agresiune împotriva Iranului.

Înaltul oficial militar iranian a mai declarat că Iranul nu intenționează să invadeze nicio țară, precizând însă că testarea cu succes în cadrul exercițiului Marele Profet-15, a rachetelor balistice cu rază lungă de acțiune și capacitatea acestor rachete de a lovi ținte situate la 1.800 km depărtare a avut drept scop transmiterea unui mesaj către inamicii Iranului (mesaj de descurajare – n.r.).

Oficialul a mai adăugat că exercițiul militar Marele Profet-15, va continua pentru încă cinci zile iar scopul principal al acestuia este acela de a demonstra gradul ridicat de pregătire al tuturor componentelor Forțelor Armate iraniene – terestre, aeriene și navale, cât și al capabilităților de rachete și apărare anti-aeriană. De asemenea, participarea CGRI din Iran la aceste exerciții indică faptul că Iranul deține capabilități ridicate de a utiliza, în timp scurt, rachete cu rază scurtă, medie și lungă de acțiune, inclusiv rachete balistice, pentru a apăra interesele naționale și integritatea teritorială a Iranului.

Într-o altă știre publicată (16.01.2021) de agenția națională iraniană de presă IRNA, aflăm că la debutul etapei finale a exercițiul militar Marele Profet-15, au participat mai mulți înalți oficiali militari iranieni, între care șeful Statului Major General al Forțelor Armate iraniene, Gl.mr. Mohammad Hossein BAQERI (despre care am menționat anterior), comandantul CGRI, Gl.mr. Hossein SALAMI, comandantul Forțelor Aerospațiale din cadrul CGRI, Gl.bg. Amir-Ali Hajizadeh precum și alți înalți oficiali iranieni neprecizați care s-au aflat undeva în nordul Oceanului Indian, în apropiere de zona în care se aflau țintele lovite de rachetele balistice lansate în cadrul exercițiului.

În prima etapă a exercițiului s-au executat trageri cu rachete sol-sol (tipuri neprecizate) și operații cu drone de luptă în zone deșertice din centru Iranului.

Anterior, Comandantul Forțelor Aeriene Iraniene, Gl.bg. Aziz NASIRZADEH, a declarat (dată exactă neprecizată) că armata iraniană intenționează să prezinte public noile realizări în domeniul dronelor obținute de FA iraniene, subliniind faptul că aeronavele de luptă fără pilot (dronele) fac parte din echipamentele fundamentale necesare oricăror Forțe Armate din lume, iar Iranul este bine pregătit să răspundă oricărei amenințări din partea inamicilor.

Tot din această ultimă știre mai aflăm că șeful Statului Major General al Forțelor Armate iraniene, Gl.mr. Mohammad Hossein BAQERI, a mai declarat că și Forțele Terestre și Forțele navale iraniene sunt pregătite să răspundă cu rapiditate oricărei agresiuni și să nu permită inamicilor să-și încordeze mușchii împotriva Iranului.

Declarațiile oficialilor militari iranieni precum și testarea rachetelor balistice în cadrul exercițiului Marele Profet-15 din Iran nu fac decât să complice și mai mult situația și să îndepărteze orice revenire, atât a SUA cât și a Iranului, de la angajamentele asumate în cadrul Planului Cuprinzător Comun de Acțiune – acord de neproliferare nucleară – despre care Argeș Media a informat și anterior acestui articol. Urmărim cu interes ce se întâmplă în Iran, dar nu numai în Iran pentru că un posibil conflict în zona Iranului s-ar putea extinde cu repeziciune la nivel global. Trebuie menționat și faptul că singurii prieteni din prezent ai Iranului sunt Federația Rusă, Siria, Yemenul și câteva (foarte puține) state musulmane majoritar șiite, inclusiv Libanul unde activează Hizballah (Partidul lui Allah), grupare catalogată drept teroristă de comunitatea internațională dar susținută puternic de Iran. Nu uităm că în conflictul din Yemen autoritățile de la Teheran sprijină rebelii Houthi în timp ce de partea cealaltă a conflictului se află o Coaliție Internațională a Statelor Arabe condusă de Arabia Saudită (din care mai fac parte și Emiratele Arabe Unite, Egipt, Maroc, Iordania, Kuwait, Qatar și Bahrain). Nu uităm nici că Israelul, stat nerecunoscut de autoritățile de la Teheran, este principalul inamic al Iranului.

Trei mari puteri europene avertizează Iranul împotriva reluării activității de îmbogățire a uraniului pentru reactorul de cerecetare nucleară precizând că aceste activități contravin Planului Cuprinzător Comun de Acțiune din 2015 (acordul de neproliferare nucleară cu Iranul).

Franța, Marea Britanie și Germania au emis (15.01.2021) un comunicat comun în care recomandă cu tărie Iranului să înceteze aceste activități nucleare și să se reîntoarcă în totalitate și fără întârziere la angajamentele asumate în cadrul Planului Cuprinzător Comun de Acțiune, dacă vrea să dovedească faptul că dorește să rămână parte a acestui acord.

Cele trei mari puteri europene, parte ale acordului nuclear cu Iranul alături de RP Chineză și Federația Rusă, au precizat că sunt profund îngrijorate de faptul că producția de uraniu metalic (uraniu cu un grad de puritate de 20%) nu are nicio credibilitate în ceea ce privește cercetarea în scopuri civile în domeniul nuclear ci are serioase potențiale implicații militare.

Potrivit Planului Cuprinzător Comun de Acțiune semnat în 2015, Iranului îi este interzisă producerea sau achiziționarea de la terți de uraniu metalic pentru o perioadă de 15 ani (adică, mai exact până în 2030) tocmai datorită faptului că uraniul metalic este un element care poate fi utilizat în producerea bombei nucleare.

Încălcările recente de către Iran a angajamentelor asumate în cadrul acordului nuclear pun sub presiune pe noua administrație de la Washington condusă de președintele Joe BIDEN, care s-a angajat să reîntoarcă SUA la acest acor dacă Iranul își reia pe deplin angajamentele asumate. Autoritățile de la Teheran vor însă ca prima dată SUA să ridice sancțiunile impuse Iranului.

Situația interna din Libia, un stat bogat în resurse petroliere

Pentru că, dacă tot vorbim de ce se întâmplă într-unul dintre statele cu cele mai mari rezerve de petrol din lume, Iranul, merită să ne aplicăm atenția și asupra a ceea ce se mai întâmplă în Libia, un stat, de asemenea, bogat în resurse petroliere în care situația de securitate este una precară și din cauza faptului că, după înlăturarea regimului condus de Muammar Ghaddafi nu s-a produs o preluare a puterii reală și încă au loc lupte interne pentru preluarea totală a puterii.

Organizația Națiunilor Unite a mediat un dialog politic libian care a înregistrat ceva progrese în ceea ce privește obținrerea unui acord între actorii politici libieni pentru formarea unui guvern de tranziție care să conducă această țară până la alegerile care se vor desfășura în această țară în decembrie 2021.

Participanții la discuțiile de la Geneva mediate de ONU, reprezentanți ai facțiunilor politice din Libia, au convenit (16.01.2021) asupra unui mecanism pentru desemnarea noului guvern.

Reprezentantul special al ONU pentru Libia, Stephanie Williams, a declarat (16.01.2021) că acordul dintre reprezentanții facțiunilor politice libiene reprezintă cel mai bun compromis posibil perntu reglementarea situației politice din Libia, precizând că acest acord poate conduce la formarea unui guvern de tranziție în câteva săptămâni. Totuși, oficialul ONU a avertizat asupra faptului că vor exista în continuare nemulțumiri în Libia precum și persoane care vor încerca să obstrucționeze eforturile de realizare și menținere a păcii în Libia.

Discuțiile mediate de ONU de la Geneva, fac parte ditr-un proces mult mai complex de stabilizare a situației politice și de securitate din Libia, după ani de haos și război în această țară. Procesul implică și o încetare a focului pe teritoriul libian precum și o monitorizare din punct de vedere economic a Libiei și a facțiunilor care își dispută puterea în această țară.

Începând din 2014, Libia a fost împărțită între facțiuni politice și militare care își exercită puterea în Tripoli, în vestul țării și în Benghazi în est.

Gugernul de Acord Național recunoscut internațional își desfășoară activitatea în Tripoli, capitala Libiei și este susținut de Turcia, în timp ce Armata Națională Libiană condusă de Khalifa Haftar, își exercită puterea și influența în estul Libiei, în special în Benghazi și este susținută de Emiratele Arabe Unite, Egipt și Federația Rusă.

Deviând puțin de la subiectul de bază, nu pot să nu atrag atenția asupra intereselor diferitelor state în Libia. Este foarte clar că actorii internaționali implicați în conflictul din Libia urmăresc interese economice, în special în ceea ce privește exploatarea resurselor petroliere din această țară, însă, ce este surprinzător este faptul că doi dintre actorii implicați, Federația Rusă și Turcia, sunt în tabere diferite. Am mai discutat și în trecut de faptul că cele două state adoptă poziții diferite în zonele de conflict în care sunt implicate direct sau indirect (și aici aș menționa două dintre cele mai importante – conflictul din Siria, în cadrul căruia Federația Rusă alături de Iran au susținut și susțin în continuare regimul președintelui Bashar Al-ASSAD, în timp ce Turcia care a făcut parte și din Coaliția Internațională împotriva Statului Islamic din Irak și Levant, sau ISIS așa cum este cunoscută această grupare teroristă, și-a urmărit propriile interese. În afară de obiectivele Coaliției Internaționale împotriva ISIS, Turcia a urmărit și interese personale în ceea ce privește slăbirea grupărilor kurde din Siria care își desfășoară activitatea în zona frontierei dintre Siria și Turcia. Un al doilea exemplu este conflictul dintre Armenia și Azerbaidjan, unde Turcia, beneficiară a gazelor naturale azere și a unor sume de bani importante generate de tranzitarea teritoriului turc de gazoductele ce transportă gazele naturale azere, a adoptat o poziție deschisă de susținere a Azerbaidjanului, implicându-se activ în acest conflict, în timp ce Federația Rusă, aliată a Armeniei în cadrul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă – OTSC, a adoptat o poziție de neutralitate și chiar de mediator în cadrul Grupului OSECE de la Minsk pentru soluționarea pe cale pașnică a conflictului din Nagorno-Karabah).

Exemplele pot continua însă, revenind la subiectul principal, trebuie să mai precizez faptul că, deși în Libia activează două facțiuni politice importante, în cadrul fiecăreia dintre acestea există divergențe și tesniuni.

Ultimele eforturi pentru realizarea unei păci durabile după ce Guvernul de Acord Național din Libia a pus capăt unui asalt de 14 luni asupra capitalei libiene, Tripoli, al Armatei Naționale Libiene în luna iunie 2020. Ulterior, în luna octombrie 2020, la Geneva a fost încheiat un acord de încetare a focului între beligeranții din Libia. În noiembrie 2020, ONU a invitat 75 de libieni, membri ai diferitelor fațiuni din Libia să participe la un dialog politic în Tunis, capitala Tunisiei, iar în cadrul acelui dialog a fost stabilită data de 24 decembrie 2021 pentru desfășurarea alegerilor prezidențiale și parlamentare în Libia și s-a convenit pentru formarea unui nou guvern de tranziție care să conducă țara până la viitoarele alegeri.

Potrivit reprezentantului special al ONU pentru Libia, Stephanie Williams, guvernul de tranziție va fi responsabil cu pregătirea și organizarea alegerilor, combaterea corupției și asigurarea serviciilor publice pe întreg teritoriul Libiei.

Trebuie să mai precizez faptul că în cadrul dialogului politic de la Tunis s-au înregistrat dificultăți atunci când delegații au început să discute despre crearea noului guvern. Acordul de sâmbătă, 16.01.2021, s-a realizat doar în cadrul unei mici comisii (denumiă comisia de la Geneva) ai cărei membrii au fost desemnați de participanții la acest dialog, urmând ca toți cei 75 de participanți la dialogul de la Tunis să voteze, săptămâna aceasta, acordul încheiat la Geneva și mecanismul de implementare al acestui acord.=

Turcia – situația energetică şi consolidarea poziţiei de actor principal în zonă

Pentru că am discutat și despre interesele economice ale statelor implicate în conflictul din Libia și implicit despre Turcia, trebuie să mai aduc în atenția dumneavoastră o știre care, deși pare una banală, arată politica pe care autoritățile de la Ankara o urmeză pentru asigurarea securității energetice a Turciei și demonstrează încă odată, dacă mai era nevoie, faptul că Turcia urmărește întotdeauna interese energetice și consolidarea poziției de actor important atât la nivel regional, cât și global.

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a declarat (16.01.2021, cu ocazia inaugurării mai multor facilități energetice și de resurse naturale de pe teritoriul Turciei) că, începând din anul 2002 până în prezent, autoritățile turce au investit 27 de miliarde de lire turcești (aproximativ 3,6 miliarde de euro) în distribuția gazelor naturale.

Astfel, potrivit agenției turce de presă Anadolu și altor surse mass-media turce, președintele turc a declarat următoarele:

– de când am preluat puterea și până în prezent, investițiile în distribuția gazelor naturale pe întreg teritoriul Turciei au ajuns la un total de 27 de miliarde de lire turcești;

– în prezent, 54,5 milioane de cetățeni turci beneficiază de confortul gazelor naturle iar totalul populației turce la care a ajuns gazele naturale se ridică la 68 de milioane;

– Turcia intenționează să dețină un sector energetic bazat cât de mult posibil pe propriile resurse naturale (ca o paranteză – de aici și interesul Turciei de a exploata resursele energetice din estul Mării Mediterane, din zona disputată între Grecia și Turcia – am încheiat paranteza);

– Turcia și-a triplat puterea energetică în ultimii 18 ani, ajungând în prezent la 96.000 de megawați;

– în prezent, 63% din energia consumată în Turcia provine din resurse energetice proprii, iar 51% din această energie provine din resurse energetice regenerabile, adică energie verde;

– puterea energetică energia provenită din surse energetice geotermale, care era la un nivel de numai 18 MegaWați în anul 2002, a ajuns în prezent la 1.613 MegaWați, iar din acest punct de vedere, Turcia ocupă locul 1 în Europa din punct de vedere al exploatării energiei geotermale și locul 4 în lume;

– intenționăm ca Turcia să devina nu numai principala țară producătoare de energie verde ci și principala țară care să dezvolte tehnologii pentru energia verde.

Și dacă tot vorbim despre Turcia, aș vrea să vorbesc puțin și despre ce se mai întâmplă din punct de vedere al consolidării unei dictaturi vizibile în această țară prin acțiuni represive ale autorităților turce împotriva opozaților actualului regim condus de Recep Tayyip ERDOGAN.

Potrivit mai multor surse mass-media internaționale care au preluat informații publicate de agenția turcă de presă Anadolu, autoritățile turce au ordonat recent arestarea a 238 de persoane suspectate de apartenență la organizația lui Fetullah GULLEN, FETO, organizație considerată drept teroristă de autoritățile de la Ankara care o învinuiesc de orchestrarea tentativei de lovitură de stat din anul 2016 din Turcia.

În baza unui ordin emis de o instanță judecătorească din Izmir pentru arestarea celor 238 de persoane, membrii ai forțelor de poliție din Turcia au executat acțiuni de căutare-scotocire și alte acțiuni specifice în peste 60 de județe din Turcia, în scopul identificării și arestării acestora. Agenția turcă de presă Anadolu a precizat că 160 de persoane au fost reținute în ultimele acțiuni ale forțelor de poliție turce.

Dintre cele 238 de persoane căutate pentru suspiciunea de apartenență la FETO, 218 sunt cadre militare, dintre acestea șase cu gradul de colonel, trei cu gradul de locotenet-colonel și șase cu gradul de maior.

Țin să mai precizez faptul că din 2016, de la tentativa de lovitură de stat și până în prezent, aproximativ 80.000 de persoane au fost arestate și așteaptă să fie judecate pentru implicare în lovitura de stat eșuată iar alte 150.000 de persoane, angajați din sistemul public, cadre militare sau alte categorii de personal din administrația turcă au fost fie demise, fie suspendate din funcțiile pe care le dețineau. Este important de precizat și faptul că peste 20.000 de militari au fost excluși din cadrul FA turce din 2016 până în prezent.

Arestarea lui Alexei Navalnâi, imediat după aterizare pe pământ rusesc

Biroul din Moscova al Departamentului de presă al Serviciul Federal al Penintenciarelor din Federația Rusă a informat (17.01.2021, comunicat) că liderul opoziției ruse, Alexei Navalnâi, a fost reținut pe 17.01.2021 pe aeroportul Șeremetievo din Moscova, la reîntoarcerea sa în Federația Rusă de către ofițeri din cadrul serviciului de căutare al Departamentului Operațional al Serviciului Federal al Penintenciarelor.

În comunicatul Serviciului Federal al Penintenciarelor din Federația Rusă se mai precizează următoarele:

– Alexei Navalnâi figura, din 29.12.2020, pe lista persoanelor căutate de autoritățile ruse pentru încălcări repetate ale regulilor de pe timpul perioadei de probație (echivalentul controlului judiciar în România);

– arestarea cetățeanului rus, Alexei Navalnâi, a fost efectuată în baza unei rezoluții emise pe 29.12.2020 de șeful Serviciului Federal al Penintenciarelor din Federația Rusă, potrivit căreia condamnatul a fost trecut pe lista de persoane căutate pentru încălcarea sistematică a condițiilor perioadei de probație cu ordin de adoptare a mădurilor necesare de arestare a acestuia după stabilirea locației în care se află;

– avocatul lui Alexei Navalnâi, a fost pus la curent cu decizia de a-l trece pe Navalnâi pe lista de persoane căutate cât și cu adresa transmisă Curtea Districtuală Somonovski din Moscova (instanță judecătorească din Federația Rusă) în care a fost solicitată anularea pedepsei de închisoare cu suspendare și aplicarea pedepsei cu executare. Pe 30.12.2014, Curtea Districtuală Zamoskvoreskiy din Moscova l-a condamnat pe Alexei Navalnâi la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni de închisoare cu suspendarea executării pedepsei și o amendă de 500.000 de ruble pentru fraudă și spălare de bani;

– totodată, instanța judecătorească a stabilit și o perioadă de probațiune de 5 ani care a fost ulterior, pe 04.08.2017, prelungită cu un an;

– pe timpul anului 2020, Alexei Navalnâi a încălcat în mod repetat termenii și condițiile perioadei de probațiune, portrivit cărora acesta era obligat să se prezinte pentru înregistrare la Departamentul de Inspecție criminalistic de două ori pe lună, în anumite zile stabilite;

– acesta a încălcat condițiile perioadei de probațiune de două ori în luna ianuarie 2020 și câte o dată în lunile februarie, martie și august 2020;

– ultima dată când s-a prezentat pentru înregistrare a fost pe data de 03.08.2020;

– totodată, Alexei Navalnâi a fost avertizat în mod repetat de autorități că încălcarea repetată a condițiilor impuse pe perioada de probațiune pot conduce la anularea sentinței de închisoare cu suspendare și trecerea la o sentință de închisoare cu executare;

– termenele de prezentare ale lui Navalnâi pentru înregistrare au fost suspendate în perioada în care acesta s-a aflat la clinica medicală Charite din Germania pentru a beneficia de tratament medical (ca o paranteză – Serviciul Federal al Penintenciarelor din Federația Rusă nu precizează faptul că Navalnâi a primit îngrijiri medicale pentru otrăvire cu neurotoxina Noviciok);

– pe de altă parte, autoritățile ruse au aflat în luna octombrie 2020 din publicațiile oficiale ale clinicii medicale Charite din Germania că Alexei Navalnâi a fost externat pe 23.009.2020, lucru pe care însuși Alexei Navalnâi l-a recunoscut, acesta chiar notificând Serviciul Federal al Penintenciarelor din Federația Rusă de faptul că a fost externat;

– după externare acesta nu s-a prezentat pentru înregistrare la Serviciul Federal al Penintenciarelor din Federația Rusă;

– principiul inevitării responsabilității și respectării stricte a prevederilor legale este același pentru toți cetățenii Federației Ruse, fără nicio excepție, inclusiv pentru Alexei Navalnâi.

Țin să precizez că Serviciul Federal al Penintenciarelor din Federația Rusă  nu are autoritatea de a tranforma sentința de închisoare cu suspendare în sentința de închisoare cu executare, ci doar autoritatea de a-l reține pe Navalnâi până când o instanță judecătorească va emite o sentință în acest sens, după parcurgerea unor etape specifice, inclusiv audierea liderului opoziției ruse.

Arestarea lui Navalnâi la reîntoarcerea acestuia în Federația Rusă a generat numeroase reacții interne și internaționale.

Președintele Consilului European, Charles MICHEL, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Politică Externă și Securitate, Joseph BORRELL, secretarul general al NATO, Jens STOLTENBERG Jake Sullivan, viitorul consilier pe probleme de securitate al președintelui american ales, Joe BIDEN, premierul Poloniei, Mateusz MORAWIECKI, precum și mulți alți lideri străini au solicitat eliberarea imediată a liderului opoziției ruse, Alexei Navalnâi.

Ulterior, pe 18.01.2021, Tribunalul districtului Himki din Moscova a decis reținerea în custodia Direcției de Afaceri Interne din Himki / Moscova a liderului opoziției ruse, Alexei Navalnâi pentru o perioadă de aproximativ 30 de zile, până pe 15.02.2021, după o audiere preliminară în sediul Direcției de Afaceri Interne din Himki a lui Navalnâi.

Potrivit avocatului liderului opoziției ruse, Vadim KOBZEV, decizia Tribunalului districtului Himki din Moscova a fost adoptată în urma unei solicitări în acest sens din partea Ministerului Afacerilor Interne din Federația Rusă, în scopul de a asigura prezența acestuia, pe 29.01.2021, la ședința Curții Districtuale Simonovski din Moscova în care se va decide dacă sentința de 3,5 ani închisoare cu suspendare se va transforma sau nu în sentință de închisoare cu executare. După anunțarea deciziei de reținere pentru o perioadă de 30 de zile a lui Navalnâi, reprezentanții apărării acestuia au anunțat că o vor contesta prin apel la Curtea de Apel a orașului Moscova.

Întrebat de jurnaliști despre situația lui Alexi NAVALNÂI, în conferința anuală de presă desfășurată pe 18.01.2021 la Moscova, ministrul rus de externe, Serghei LAVROV, a declinat responsabilitatea MAE rus pe acest subiect, cu sarcasm chiar, declarând că, citez trebuie să ne gândim la imagine, dar nu suntem domnișoare care participă la un bal și a precizat că MAE rus trebuie să-și facă treaba sa, adică implementarea politicii externe a Federației Ruse, iar cazul Navalnâi nu face parte din sarcinile politicii externe a Rusiei, deși acesta a căpătat în mod artificial și ilegitim un aspect de politică externă. Sergehi Lavrov a menționat că tot ce se întâmplă în cazul Navalnâi ține de competențele Ministerului de Interne rus și a agențiilor și organizațiilor (inclusiv instanțelor judecătorești) responsabile de asigurarea și implementarea statului de drept în Federația Rusă. Este vorba de implementare legislației ruse pe teritoriul Federației Ruse și niciun alt stat sau persoană nu poate interveni în politica și legislația internă dintr-un alt stat.

SUA impune sancțiuni împotriva navei Fortuna (gazoductului Nord Stream 2)

Un purtător de cuvânt al Ministerului Economiei din Germania a declarat (18.01.2021) că autoritățile de la Washington au informat autoritățile de la Berlin că SUA intenționează să impună sancțiuni navei ruse Fortuna, implicată în realizarea gazoductului Nord Stream 2 prin instalarea conductelor de gaze.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului german al Economiei a precizat că autoritățile de la Berlin au luat notă, cu regret de acest anunț al autorităților americane.

Tot pe 18.01.2021, cotidianul german Handelsblatt (publicație în domeniul economico-financiar și de afaceri din Germania) informa, anterior anunțului oficialului german din cadrul Ministerului Economiei, că SUA vor impune sancțiuni împotriva navei ruse Fortuna și deținătorului acestei nave compania rusă KVT-RUS, care vor intra în vigoare începând cu data de 19.01.2021, în baza Legii de Contracarare prin Sancțiuni a Adversarilor SUA.

Gazoductul Nord Stream 2, despre care Argeș Media a mai făcut precizări și în emisiunileanterioare, este proiectat să dubleze capacitatea gazoductului submarin Nord Stram existent în prezent și a devenit un subiect de contre între Washington și Moscova, în încercarea SUA de a reduce dependența Europei de resursele energetice ruse.

Consorțiul de firme însărcinat cu realizarea gazoductului Nord Stream 2 și-a suspendat activitățile de realizare a acstuia în luna decembrie 2019, din cauza amenințărilor cu impunerea de sancțiuni de către SUA, deși proiectul de realizare era aproape la finalul lucrărilor.

Germania și aliații săi europeni acuză autoritățile de la Washington de faptul că, prin nou introdusa Lege de Contracarare prin Sancțiuni a Adversarilor SUA, încearcă să se amestece în politica externă și energetică a Germaniei și a statelor sale aliate din Europa.

Potrivit portalului Refinitive de urmărire a navelor (portal de Internet care furnizează informații în timp real despre nave din întreaga lume, informații cum ar fi locul în care se află, pavilionul sub care navighează sau compania care deține navele monitorizate), pe 18.01.2021, nava ruse Fortuna era în staționare (ancorată) în Marea Baltică, în apropiere de orașul port Rostock din nordul Germaniei.

Un purtător de cuvânt (neprecizat) al Ambasadei SUA de la Berlin, a declarat (dată neprecizată, dar cel mai probabil pe 16 sau 17 ianuarie 2021) că autoritățile de la Washington vor continua să adopte toate măsurile adecvate necesare pentru a împiedica realizarea Nord Stream 2. Purtătorul de cuvânt a precizat că, deși nu va discuta despre viitoarele sancțiuni, SUA vor continua să discute cu aliații și partenerii săi despre potențiale sancțiuni ale SUA și a adăugat că autoritățile americane speră ca Germania șă-și reconsidere poziția cu privire la Nord Stream 2.

Un purtător de cuvânt (neprecizat) al guvernului german a declarat în dimineața de 18.01.2021 că poziția autorităților de la Berlin vis-a-vis de Nord Stream 2 rămâne neschimbată și anume aceea că proiectul Nord Stream 2 este un proiect din sectorul privat în cadrul căruia autoritățile de la Berlin nu se vor amesteca.

Cosnorțiul de firme care implementează proiectul Nord Stream 2 este format din gigantul energetic de stat Gazprom din Federația Rusă și companii partenere occidentale ca Uniper, Wintershall, Engie, OMV și Shell.

Președintele ales al SUA, Joe BIDEN, s-a opus în trecut proiectului Nord Stream 2, însă, cel puțin pentru moment, nu este clar dacă acesta va fi de acord cu un compromis pe această problemă, după preluarea oficială a funcției de președinte care va avea loc astăzi, 20.01.2021.

Ceremonia de preluare a funcţiei de preşedinte al SUA a lui Joseph Biden

În încheierea emisiunii aș vrea să vorbim despre cel mai important eveniment al zilei și al acestui început de an – astăzi, 20.01.2021, la Casa Albă / Washington, se va desfășura ceremonia oficială de preluare a funcției de președinte al SUA, în persoana președintelui ales al SUA, Joseph BIDEN.

Trebuie să menționez faptul că președintele în funcție încă al SUA, Donald J. TRUMP, a ales să nu participe la această ceremonie.

Rămâne să vedem ce se va întâmpla de acum înainte în SUA și care vor fi noile linii ale politicii externe ale administrației democrate de la Washington.

Nu putem decât să sperăm că România, partener strategic al SUA, va beneficia de mai multă atenție din partea actualei administrații americane. Poate că în ceea ce privește intenția de consolidare a flancului estic al alianței NATO, alianță în care România și SUA sunt parteneri, va conduce și la lucruri bune pentru România, în special în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii din țara noastră.

Cam asta a fost emisiunea de astăzi. Vă aștept și miercurea viitoare, la aceeași oră, să vedem împreună ce s-a mai întâmplat în lume, dar nu uitaţi că ne vedem şi mâine seară la aceiaşi oră la o nouă emisiune Un altfel de politică, un dialog pe care o să-l am cu colegul meu Florel Mihai despre situaţia politică din ţara noastră. Seară plăcută!